Cei 3 Vlazi și Europa

Deja a doua ședința a legislativului moldovenesc  eșuează.  Cele 4 componente care negociază intens noua alianță nu pot găsi un compromis.

La 20 ianuarie, după vizita-fulger a delegației europene la Chișinău, mai mulți observatori politici erau tentați să creadă că alianța s-a creat.  Cel puțin,  așa declarau Filat și Ghimpu.

Dar, pe ultima sută de metri, s-a prefigurat blocajul total al negocierilor.

Care este cauza acestui impas?

Interesele meschine mai importante decît  interesul național

Europenii au pus 3 condiții:

  1. Alegerea unui procuror neafiliat politic, desemnat în consultare cu Comisia Europeană
  2. Formarea unei alianțe cu PL, nu PCRM
  3. PL îi vor reveni ministerele pe care le-a deținut pînă a fi exclus din guvern

În acest context, PD care, inițial, a acceptat propunerile europenilor,  ulterior le-a  refuzat.  Miza cea mai mare este controlul asupra Procuraturii Generale.  Anume din aceste considerente PD are nevoie și de funcția de spicher, și de cea de președinte de țară, pentru a proteja procurorul general.Or, procurorul, la rîndul său, îi protejează de dosare.  Plus la toate, PD vrea să păstreze controlul asupra Ministerului Transportului, la care pretinde PL. Amintim că acest minister este unul dintre cele mai mari din punctul de vedere al fluxurilor financiare rulate. Însuși Ghimpu ar pretinde la funcția de președinte, fapt ce, iarăși, periclitează pozițiile PD.

Într-o astfel de ecuație, PD este interesat în formarea guvernului minoritar PD-PLDM, cu suportul PCRM. Ținînd cont de pretențiile minimale ale PCRM, democrații își pot proteja procuratura, CNA, plus mențin SIS-ul sub propriul control. Totodată, ipoteza că V.Plahotniuc se vrea președinte de țară nu poate fi integral neglijată. Or, voturile necesare sunt la PCRM (62/63), nu la PL(55).

M. Lupu a și făcut publică propunerea pentru PLDM.  Pentru democrați este vitală alegerea urgentă a spicherului, indiferent de formula de alegere a acestuia: cu PCRM sau cu PL.

Interesele PCRM

Plahotniuc, deși îl controlează pe Voronin, nu prea are încredere în el. Fie din cauza unui posibil șantaj pentru fiecare proiect de lege, fie din cauza unor posibile coaliții cu PLDM sau chiar cu PSRM. Pentru a se proteja de unele manevre neinspirate ale comuniștilor, care ar fi compromis formarea guvernului minoritar, la 19 ianuarie, Papuc este condamnat la 4 ani privațiune de libertate. La 20 ianuarie, seara, adică peste cîteva ore după plecarea europenilor, instanţa i-a transmis poliţiei mandatul de arestare a prietenului familiei Voronin. Cred că mesajul a fost clar: faci mișcări nesancționate, următorul vei fi tu.

Voronin a perceput semnalul. La 21 ianuarie, Plenara CC decide susținerea alegerii spicherului chiar cu 2 ore pînă la startul ședinței extraordinare a legislativului.

În opinia noastră, PCRM s-ar mulțumi cu deținerea unor funcții de control: CCA, CEC, Curtea de Conturi, CNA. Pentru liderul PCRM este important accesul la fluxurile financiare și la resurse. Plus garanția capitalurilor.Punctum. De aia, o formulă de coabitaj, ca cea din primăria capitalei (CMC), i-ar aranja de minune. Adică, beneficii economice contra vot și formarea unor coaliții parlamentare situative în contextul distribuirii unor resurse importante. Nu vrea PLDM să sprijine cerințele PD? Atunci PCRM își va pune umărul. Contra cost desigur.

Jocul lui Ghimpu

Să fie clar: Ghimpu joacă. Pentru oligarhii din PL este vital controlul asupra cîtorva poziții-cheie:

președinția, la care pretinde liderul PL(aceasta poate fi cedată contra unor agenții și ministere-cheie),

Ministerul Transporturilor (aici există interesul lui A.Șalaru),

SIS-ul, care ar permite controlul asupra partenerilor

Primăria Chișinău, unde Ghimpu încearcă să-l mențină pe D.Chirtoacă, lucru imposibil fără suportul PD-PLDM. În lipsa suportului, primăria o va lua candidatul PSRM (În 2011 D.C. a cîștigat la 1% diferență în fața lui I.Dodon în urma unor falsificări la secțiile de votare  Durlești)

Cerințele de alt gen – depolitizarea Procuraturii, reformarea MAI, dosare penale pentru funcționari corupți – sunt apă de ploaie. Cum poți vorbi despre depolitizarea PG, dacă însuși Ghimpu pretindea acum cîteva zile în urmă la controlul instituției în cauză din partea PL? Să fim serioși! Dacă PD-PLDM oferă aceste funcții, PL va sta bine mersi cu tot cu oligarhi, raideri și mafioți fără nicio jenă. Așa cum a stat  anterior 4 ani. Și așa cum stau azi cu PCRM la CMC!

PL a prins contextul vizitei europenilor, și-a pliat mesajele peste cerințele europene și astfel acumulează capital politic în ajunul alegerilor locale. În caz că PD-PLDM nu le oferă ceea ce ei doresc, liberalii pleacă în opoziție.

Desigur, M.Ghimpu nu prea vrea în opoziție. El speră cu europenii și Bucureștiul îi vor impune pe Filat și Plahotniuc să-l ia în coaliție. De aia Ghimpu așteaptă.

 Dubiile lui Filat

La 21 ianuarie era suficient ca Filat să-și dea acordul votului comun cu PCRM și spicherul era ales. Dar acest lucru semnifica formarea unei coaliții de centru–stînga.PLDM era gata la un asemenea pas (cu unele rezerve), dacă nu apăreau, la 20 ianuarie, europenii.Europeni care anterior păstrau neutralitatea, fiind chiar loiali unei coaliții cu PCRM. Argumentele acestora ținteau două planuri:

  1. Coaliția cu PCRM va însemna recunoașterea eșecului “istoriei de succes”
  2. PCRM va șantaja la fiecare proiect de lege, existînd riscurile alegerilor anticipate sau resetării coaliției.

Argumentele europenilor sunt valabile doar  parțial. Cetățenii deja de 1 an sunt zombați vizînd necesitatea cooptării PCRM la guvernare, în numele interesului național.

Nici ideea șantajului din partea PCRM nu rezistă criticii.

Cine va șantaja alianța? Reidman?Ivanova?Reșetnicov?Sau poate Voronin? Să fim serioși. Condamnarea lui Papuc a anihilat ultima speranță de șantaj.

 

Desigur, dilema PLDM – și personală a lui Filat – nu este deloc ușoară. PCRM dorește alianță, dar nu dorește sprijinul lui Iurie Leancă la funcția de premier.Acest lucru îl avantajează pe Filat. PL invers: este tentat să-l sprijine pe Leancă, mai puțin pe Gherman, ceea ce va eroda pozițiile liderului PLDM.

Plus la toate, există o aversiune personală a lui Ghimpu față de Filat, alimentată, probabil, și de performanța electorală a PLDM. Ținînd cont de faptul că prin guvern minoritar PLDM ar avea mai multe funcții, formula PD-PLDM pare a fi totuși mai atractivă pentru liderul liberal-democrat.

Dar alianța cu PCRM comportă riscul acuzării de trădare. Chiar dacă riscul este minimal, el există, ținîndu-se cont și de mesajul anticomunist al verzilor din 2009. Dar mai gravă este sugestia europenilor de evitare a coaliției cu PCRM. În acest caz, susţin unii experți, europenii ar putea bloca sprijinul financiar.

Personal, nu prea cred că europenii ar bloca sprijinul financiar. Mizele geopolitice sunt prea mari. De asemenea şi investițiile făcute. Europenii vor fi nevoiți să sprijine orice fel de alianță, doar pentru a nu pierde Moldova în favoarea Moscovei. Vrem sau nu, lupta imperiilor pentru resurse este în plină desfășurare. Și oligarhii din PD înțeleg acest lucru.De aia joacă tare.  Ironic vorbind, europenii își vor cere şi scuze de la Filat și Plahotniuc pentru sugestiile afișate!

La 21 ianuarie Filat suna non-stop europenilor, cerînd indicații. Probabil, poziția europenilor a rămas intactă, fapt ce l-a determinat pe Filat să refuze votul comun cu PCRM.

Concluzii:

PL va accepta guvernarea cu PD-PLDM, dacă i se vor oferi resursele solicitate.

Cooptarea PL depinde de nivelul presiunilor din partea UE și a României.

Guvernul minoritar rămîne pe agenda publică, fiind preferat, în special, de PD și, parțial, de PLDM.