Încrederea ca motor electoral, sau cine este „Jokerul”?

Recent, firma de sondaje Magenta ne-a prezentat un sondaj de opinie. Ca de obicei, nu a fost prezentată baza de date. Datele au fost colectate timp de o lună și jumătate – de la 14 ianuarie până la 02 martie 2014, termen foarte mare, care deformează rezultatul final.

Încrederea în politicieni

Este foarte interesantă și analiza evoluției încrederii în politicieni, în baza datelor Magenta din aprilie 2013 și martie 2014.

Cele mai spectaculoase creșteri le înregistrează Iurie Leancă,  Igor Dodon și Vlad Filat. Astfel, dacă să ierarhizăm liderii după dinamica creșterii încrederii, obținem următorul peisaj:

Iurie Leancă (PLDM), în anul 2013 – 0?, în anul 2014 – 41%. Nu cunoaștem cifra inițială a încrederii, fiindcă Leancă nu figura în sondaje. Ştim că în noiembrie 2013, conform datelor IPP, Iurie Leancă acumula deja 32.8%. Oricum, creșterea este dinamică, plasând-ul pe actualul premier pe poziția de lider. Situația se explică prin deținerea funcției de prim-ministru, parafarea acordurilor de asociere cu UE, obținerea, de facto, a regimului fără vize. Totodată, în ultimele 6 luni, PCRM prin cele 4 moțiuni de cenzură contra guvernului i-au oferit lui Leancă o  șansă unică de a se poziționa ca politician.

Igor Dodon, liderul PSRM obține în 2013 – 9%, în 2014  – 19% (creștere cu 10 puncte și 110% în raport cu rezultatul precedent). Dodon ocupă locul II,  după dinamica creșterii încrederii, care este cu adevărat accelerată, trezind îngrijorarea liderilor CPE.  Creșterea se produce grație unor inițiative și campanii de anvergură, percepute pozitiv de segmentul de stînga (campania de aderare la Uniunea Vamală, colectarea semnăturilor în folosul UV, campania Moldova, moldoveni, moldovenesc, program economic de modernizare a țării, ideea de federalizare pentru a salva unitatea țării, referendumurile UV, etc.). Dacă în aprilie 2013 doar 17% îl asociau pe Dodon cu integrarea UV, iar pe V. Voronin – 61%,  în martie 2014 – 38% îl asociau pe Dodon de UV, 64% pe V. Voronin. Deci, Dodon s-a poziționat foarte clar pe segmentul Uniunii Vamale care, repet, este mai masiv decât cel al UE (43% UV, 38% UE conform Magenta, diferența reală fiind și mai mare: apr. 8-9%). Deci, cu o promovare corectă a mesajului, adepții UV sunt sortiți la victorie.

V. Filat, liderul PLDM avea în 2013 – 24%, în 2014 – 29%  (creștere cu 5 puncte și cu 20% comparativ cu rezultatul anterior). V. Filat, care în 2013 era deja îngropat ca politician de mai mulți trubaduri ai păpușarului, renaște din cenușă ca și pasărea fenix. Astfel, lipsit de funcții, atacat non-stop de chelnerii lui Plahotniuc de la Timpul lui C. Tănase, VoxPublika și Realitatea, blocat mediatic, neglijat și chiar lovit sub centură de proprii camarazi, inclusiv mediatici, acesta demonstrează o creștere suficient de dinamică, pentru a se menține pe post de locomotivă a PLDM. Cineva ar fi cedat demult, ar fi părăsit scena politica, oferind întreaga putere pe talger oligarhilor. Filat, totuși, rezistă, luptă, vine cu inițiative.

La capitolul „foarte mare încredere”, Filat are 10%, fiind aproape de V. Voronin (20%), Iu. Leancă – 15%, D. Chirtoacă – 13%. Respectiv, se plasează pe a 4 poziție în stat! Or, anume sintagma “foarte mare încredere” reflectă ratingul real al politicianului (alături de formula – în cine aveți cea mai mare încredere, întrebare deschisă tradițională, dar care lipsește în prezentarea Magenta).

Creșterea lui Filat se bazează pe deținerea poziției de președinte al celui mai mare partid din RM, organizarea mitingului din 3 noiembrie, cel mai mare în istoria Moldovei după 1991 încoace, participarea la evenimentele revoluţionare de pe Maidanul din Kiev, lansarea inițiativei Pactului pro-european, care a fost o acțiune fără precedent în istoria țării, solicitarea statutului de candidat la aderarea UE, lansarea inițiativei de anulare a termenului de prescripție în cazul evenimentelor din 7 aprilie. Inițiativă care i-ar putea crea probleme serioase cu anumite grupuri oligarhice.

Dorin Chirtoacă, PL, avea în 2013 – 33%, în 2014  – 39% (6 puncte, 18% creștere). De fapt, Chirtoacă este adevărata locomotivă a PL, Ghimpu fiind o frînă serioasă, grație antiratingului enorm de -77% (al treilea după Plahotniuc – 86% și Roșca – 81%).

Vladimir Voronin, liderul PCRM avea în 2013 – 35%, în 2014 – 38%. Deci, creștere cu 3 puncte, sau 8%, comparativ cu rezultatul anterior. Dar atenție: la capitolul „foarte mare încredere” V. Voronin are 20%, fiind pe primul loc în stat. Cei care pricep puțin în sondaje, înțeleg că, de fapt, Voronin rămîne liderul Nr. 1, doar datorită faptului că Filat,  care timp de doi ani consecutiv l-a depăşit pe liderul comunist la ambele capitole, a fost demis și Voronin nu mai are concurenți pe măsură.

Marian Lupu, liderul PD avea în 2013 – 22%, în 2014 – 24%. Deci, creștere cu 2 puncte și  9%, comparativ cu rezultatul anterior. Chiar dacă în termeni absoluți ratingul lui Lupu este mai mic decît cel din 2009, M. Lupu ar mai putea fi pe post de locomotivă, deoarece nu are concurenți la acest capitol în cadrul PD. Punctele slabe ale liderului PD sunt lipsa de inițiative și idei personale de anvergură. Astfel, puținele inițiative ale PD, gen proiectul sistemului electoral mixt ca și legea despre finanțarea partidelor aparțin lui V. Plahotniuc. Ideea lui Lupu despre națiunea civică moldovenească nu și-a găsit continuitate. Probabil, ratingul de încredere a crescut în urma poziției dure față de decizia Curții Constituționale din 5 decembrie. Însă, mai apoi nu a urmat nimic.

Mihai Ghimpu, liderul PL avea în 2013 – 18%, în 2014 – 19%.  Ghimpu are cel  mai mic ritm de  creștere printre liderii politici – cu un singur punct sau 5%. Practic, asistăm la o stagnare a încrederii în M. Ghimpu.

Evoluția partidelor politice

La capitolul partide, Magenta ne oferă un peisaj dezolant pentru stînga. La prima vedere.

Chiar dacă PCRM acumulează 47,2%, iar CPE 44.1%, CPE oricum cîștigă cu un scor minim, de aproximativ 51 mandate la 50. Ideea este confirmată și de IMAS, apropiat și acesta de PD, care oferă 51 mandate CPE, 50 PCRM. Totodată, sondajele contrazic datele oferite de Asociația Sociologilor și Demografilor, care oferă stîngii 49% (PCRM – 42%, PSRM – 6.7%), deci majoritatea guvernamentală.

Dar, situația necesită o analiză mai minuțioasă.

Astfel, PCRM are 47.2% din cei care s-au decis, PLDM – 19.8%, PL – 12.8%, PD – 11.5%. Următorii clasați sunt PSRM cu 3.7% și Mișcarea Antimafie cu 2.6%, la fel cu șanse de a crea surprize.  PLR, fără nicio șansă, are doar 1.2%. Aici totul pare a fi clar.

Dar să vedem trendurile, fiindcă ele contează, nu cifrele.

În aprilie 2013, apoi în martie 2014 Magenta ne-a oferit următoarele cifre:

PCRM – aprilie – 2013 – 50,2%, martie 2014 – 47.2%. Deci, scădere cu 3 puncte sau cu 6% față de rezultatul precedent. Chiar dacă în 6 luni PCRM mai scade cu 1, 5 puncte, oricum va avea 46%.

PLDM – aprilie 2013 – 19.5%, martie 2014 – 19.8%. Creștere cu 0.3%, respectiv, cu 1% față de rezultatul precedent.

PL – aprilie 2013 – 16.2%, martie 2014 – 12.8%. O scădere cu 3.4 puncte, sau cu 26% față de rezultatul precedent. Dacă trendul se menține, ajunge la 11%.

PD – aprilie 2013-10.5%, martie 2014 – 11.5%. Deci, creștere cu 1 punct sau cu 9% față de rezultatul precedent. Practic, asistăm la o stagnare.

PSRM – aprilie 2013 – 0.9%, martie 2014 – 3.7%. O creștere de 2.8 puncte, sau cu apr. 400% față de rezultatul precedent. De fapt, creșterea se produce prin decembrie – martie 2014, cînd PSRM a demarat mai multe proiecte şi proteste faţă de decizia CC şi planul lui Băsescu. Tot atunci au fost lansate campania Pro-UV. Această ipoteză e confirmată de sondajul IPP, realizat de CBS Axa în noiembrie 2013, unde PSRM nici nu figurează în liste, iar Dodon apare cu 10,9%  încredere.  Aceste 3% au fost acumulate în 3 – 4 luni. Dacă se menține trendul de apr. 0.7% -0.8% lunar, realizat în decembrie 2013 – martie 2014, PSRM va depăşi 6% deja în septembrie.

După cîte vedem, cea mai dinamică creștere o are PSRM +400%, sau 2.8 puncte. Cea mai mare scădere o are PL – 26%, sau 3.4 puncte.

PL este pe linie descendentă.  PLDM stagnează, PD la fel. Pentru PD stagnarea este o noutate foarte bună! Ar putea fi invers…

Scăderea PCRM este ușoară, dar vizibilă. În consecință, dacă se păstrează trendul, PSRM are mari șanse de a schimba structura puterii, împreună cu PCRM, avînd în comun 51-52%.

Creșterea ratingului de încredere al lui Iurie Leancă nu se transferă și peste PLDM. Amintim, că în noiembrie 2010, conform datelor IPP, IMAS, Vlad  Filat avea o încredere de 43.2%. Or, PLDM a acumulat atunci 29%. Azi Iu. Leancă cu 41% încredere, adică practic identică cu cea a lui V. Filat în 2010, oferă PLDM un rating de doar 19%. Respectiv, revigorarea PLDM depinde mult de revigorarea lui V. Filat. Iar revigorarea CPE depinde de creșterea PLDM care a pierdut cel mai mult, comparativ cu alte partide. Important e faptul că PLDM are doi lideri în lista primilor cinci politicieni.

În cazul PD situația este incertă. Antiratingul lui V. Plahotniuc  atinge cote fulminante – 86%. D. Diacov are – 77%! Aceste două personaje reprezintă pietrele de moară de la gîtul PD. Ratingul lui M. Lupu este prea fragil pentru a genera creșterea partidului. Ca și cel al lui I. Corman (20% încredere). Lupu poate cu greu asigura trecerea pragului astăzi. Nu se știe dacă o va putea face și peste 6 luni. Respectiv, opoziția va asocia PD cu Plahotniuc și Diacov. Ceva gen: ”PD – partidul lui Plahotniuc”. Și asta va crea probleme grave democraților. Plus la toate, Magenta mai face o descoperire neplăcută pentru democrați. La capitolul Percepția nivelului de corupție cu referire la partidele indicate (%), PD este perceput ca cel mai corupt partid din Moldova, avînd un rezultat de 72%. PLDM, în pofida dosarelor puse pe bandă rulantă de CNA, are – 67%, PL – 62%, PCRM – 61%, PLR – 60%. Deci PCRM și PL cîștigă vizibil la capitolul partide necorupte.

Interesant este și faptul că PD are 2/3, adică 67% din proprii votanți din zona rurală, depășind PCRM (63%). Și tot PD are mulți simpatizanți pensionari (29%), fiind aproape de PCRM (35%). Deci, interdicția de votare în baza pașapoartelor sovietice îi va afecta mult și pe democrați. Așadar, șansa PD este să mituiască masiv pensionarii pauperizați de la sate, fapt probat de Magenta. În orașe, șansele PD sunt incerte.

Deci, trendurile sunt în favoarea opoziției. Dar jocul încă nu este finalizat.

De remarcat, că există și unele contradicții vizibile: 88% din respondenți nu sunt satisfăcuți de combaterea corupției. Totodată, la întrebarea: ”Cazurile de corupție din ultimii ani și interesele personale ale clasei politice au afectat imaginea R. Moldova pe plan internațional?”, doar 10% au răspuns afirmativ. Chiar așa să fie?

Concluzii:

  1. Topul ierarhiei politice din CPE se schimbă: PLDM rămîne pe I poziție, PL ocupă locul II, devansînd PD, care ocupă locul III.
  2. PCRM rămîne partidul cu cel mai mare rating – 47% și șanse de a fi următoarea putere. Fie cu PD, fie cu PSRM, aflat pe trend ascendent.
  3. Cea mai mare creștere o au politicienii Iu. Leancă, I. Dodon și V. Filat.
  4. PD, conform ratingului, nu va mi putea pretinde la funcțiile de președinte și premier, dar nici la conducerea Ministerului Economiei și Procuraturii Generale, rămânând doar cu posibilitatea de a aspira la fotoliul de spicher.
  5. Menținerea guvernării pro-europene depinde de faptul, dacă va putea PLDM recupera cele apr. 9% pierdute. Or, acest lucru este posibil doar prin revigorarea ratingului lui V. Filat, care la rândul lui depinde de acțiunile și de voința lui de putere.
  6. PSRM rămâne partidul care poate crea mari surprize pe segmentul de stânga. Iar Antimafia are șanse de a sparge zidul pe dreapta, cu condiția că se va mobiliza și reseta la nivel de echipă şi mesaj.

P.S. La capitolul Posturile TV vizionate cel mai des, în I opțiune, care este cea mai importantă, Jurnal TV are 12%, depășind PRO-TV (11%). Astfel, Jurnal, care nu emite prin eter, ci doar prin cablu, devine al III post din țară ca pondere.

Number of View :1251
Posted in Partide | Leave a comment