Despre cum a eșuat Reforma procuraturii

Din momentul apariției AIE principala preocupare a liderilor săi nu au fost reformele, investițiile, locurile de muncă sau Integrarea Europeană.  Obiectivul principal a fost obținerea controlului asupra Procuraturii Generale.

Lupta pentru procurorul general

După constuirea AIE (8 august 2009) a început lupta pentru procurorul general. Conform acordului intern al AIE, procurorul general a fost numit de către Alianța Moldova Noastră (Serafim Urechean).

Pe 7 octombrie 2009, prin decizia parlamentului, funcția de procuror  este ocupată de Valeriu Zubco, omul PDM. Fotoliu pe care l-a deținut pînă pe 21 ianuarie 2013, an în care a fost demis pentru participarea la Vînătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea businessmanul Sorin Paciu.

După încidentul dat, parlamentul a dispus îndată crearea comisiei pentru desemnarea altui procuror. Aici s-a și produs minunea. Președintele comisiei, Corneliu Gurin, a prezentat  principalul candidat pentru suplinirea postului vacant… pe sine însuși!

Problema constă în faptul că Corneliu Gurin  a fost unul din fondatorii partidului Acțiunea Democratică (PAD). Liderul PAD -Mihai Godea, din 1 februarie 2018, este consilierul prim-ministrului Pavel Filip. [1] Gurin, nici o zi n-a activat în procuratură,  a fost expert la Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) și membru al Consilului pentru Reforma justiției.

Gurin a fost numit în funcția de procuror general pe 18 aprilie 2013, pe 3 mai, același an, a fost destituit din funcție cu votul comun a PLDM, PCRM, PSRM. Potrivit lui Anatolie Zagorodnîi, (președintele Comisiei pentru studierea circumstanțelor de vot pentru numirea procurorului general), ca urmare a investigației s-a constat că, pentru Corneliu Gurin  au votat 49 deputați, dar nu 51, precum s-a anunțat în timpul votului. Concomitent, în CV-ul său au fost depistate informații false, iar documentul prezentat nu întrunea cerințele pentru suplinirea postul de procuror general! [2]

Cu toate acestea, Curtea Contituțională a expus verdictul, potrivit căruia, decizia parlamentului, cu privire la demisia lui Gurin,  contravine Constituției. Pe 21 mai Gurin și-a reluat atribuțiile de procuror. 26 februarie 2016  a demisionat, motivînd că reforma procuraturii trebuie începută de sus.

8 decembrie 2016, prin decretul președintelui, Nicolae Timofti, nr. 2495-VII, Eduard Harujen a fost desemnat procuror general, ca și Gurin, are legături cu PDM.

Conectarea «consilierilor europeni»

Reforma procuraturii a decurs ca în filmele Hollywoodiene. S-au creat două grupuri de lucru focusate pe elaborarea legilor privind procuratura. A fost implicată și comisia parlamentară. Ulterior, legea a fost expediată spre avizare Comisiei de la Veneția!

11 iulie 2013 Procurorul General, Corneliu Gurin și Ministrul Justiției, Oleg Efrim au semnat ordinul comun nr. 307/46 cu privire la crearea grupului de lucru pentru elaborarea proiectelor de legi în vederea realizării și promovării Reformei procuraturii. [3]

Grupul de lucru trebuia să efectueze modificări în Constituție, în legea cu privire la procuratură, să revadă mecanismele pentru alegerea procurorului general, numirea și  promovarea lui, eliminarea imunității procurorilor, precum și, asigurarea independenței față de Consiliul Superior al Procurorilor. [4]

Deja, în luna septembrie grupul a prezentat noile modificări în legi, expediate ulterior tuturor instanțelor internaționale!

Adică «toată omenirea progresistă» a fost inclusă în reforma procuraturii moldovenești. În comunicatul de presă, Procuratura Generală  a punctat că la ședința grupului de lucru vor participa reprezentanți OSCE, Consiliul Europei, delegația UE și ambasadorul SUA.

Fiți atenți: legea a fost produsul consensului comun al PDM și PLDM, și a  fost expusă abia după finisarea  războiul dintre aceste două formațiuni și numirea prim-ministrului, Iurie Leancă (30 mai 2013).

Componența grupului de lucru trezește mai multe nedumeriri.

7 din 10 membri ai grupului de lucru sunt loiali Partidului Democrat.

PLDM a fost reprezentat de 3 femei- angajate la Ministerul Justiției.

O parte dintre ei, au fost, de asemenea, membri ai altor grupuri de lucru în domeniul Reformei justiției. Cu toate acestea, nici unul dintre ei n-a trezit suspiciuni  în fața sponsorilor reformei- UE, SUA, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).

Președintele grupului de lucru,  era cunoscut de toți, Vladislav Gribincea- directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Apropo, dînsul este finul de cununie al reputatului Vitalie Nagacevschi, avocatul  lui Vlad Plahotniuc. Secretarul grupului de lucru a fost numită Natalia Roșca, consultant la Ministerul Justiției.

Membri ai comisiei au devenit:

Lilia Ioniță- șef adjunct la Ministerul Justiției;

Viorel Morari- procuror al sectorului Botanica;

Andrei Pascari- procuror pentru misiuni speciale (PG);

Ludmila Popa- consilier șef la Ministerul Justiției;

Mircea Roșioru- procuror șef al Departamentului juridic, reprezentant al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP);

Nadejda Vieru- procuror în cadrul departamentul juridic (PG);

Victor Zaharia- AO Institutul de Reforme Penale;

Victor Constantinov- jurist al AO Juriștii pentru Drepturile Omului, unde președinte este Vitalie Nagacevschi.

Cu toate acestea, în grup au fos incluși și reprezentanți ai Uniunii Europene, având statut de observatori:

Ausra Raulickyte – consilierul Ministerului Justiției în cadrul Misiunii Europene în domeniul politicilor publice;

Virginijus Sabutis – consilierul Procurorului General în cadrul Misiunii Europene în domeniul politicilor publice.

Altfel spus, în componența grupului de lucru pentru Reforma organelor procuraturii au fost incluși consilieri europeni și ONG-uri finanțate de UE și SUA. Iar reforma a fost elaborată sub monitorizarea strictă a Vestului.

Două clone – același obiectiv

15 ianuarie 2014 prin ordinul DDP/C1 nr.2, emis de președintele parlamentului, Igor Corman, (PDM) a fost creat al doilea grup de lucru pentru dezvoltarea conceptului de reformă a procuraturii.[5] Președintele grupului de lucru a fost numit  vicepreședintele parlamentului, Andrian Candu  (PDM).   Secretari ai grupului de lucru au devenit consilierii lui A. Candu –Mihaela Iachimovici și Angela Guțu.

Cu excepția Procurorului General, Corneliu Gurin și Ministrul Justiției, Oleg Efrim, în comisie au fost incluși aceeași membri, ca și-n primul grup.

Pentru a da comisiei  legitimitate politică, în ea au fost încluși deputații PLDM( Lilian Zaporojan, Anatolie Dimitriu, Alexandru Cimbriciuc), PD (Raisa Apolschii, Alexandr Stoianoglo, Sergiu Sîrbu), PCRM (Anatolie Zagorodnîi,  Gheorghe Anghel, Igor Vremea), PL (Anatol Arhire, Vadim Vacarciuc).

La urma urmei reforma trebuia să  beneficieze de susținerea societății civile,  nu-i așa? De aceea, în ea au fost incluși și președinți a cîtorva  ONG-uri:

  • Vladislav Gribincea- Centrul de Resurse Juridice;
  • Sergiu Ostaf – directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO);
  • Gheorghe Avornic- președintele Uniunii Juriștilor din Moldova;
  • Dumitru Postovan- membru al Uniunii Juriștilor din Moldova;
  • Emanoil Plosniță- membru al Uniunii Avocaților;
  • Sergiu Băieșu- decan Facultatea de Drept USM;
  • Roman Dumitru – lector superior, Catedra Drept Procesual Penal și Criminalistică USM;

Adică, au participat aceleași ONG-uri și oameni ca în grupul de lucru pentru Reforma justiției.

Reamintesc că, recomandările pentru Reforma justiției au fost expuse de aceleași două ONG-uri: «Centrul de Resurse Juridice» și « Institutul de Reforme Penale ». [6]

Acum, atenție maximă: aproximativ toți deputații prezenți în aceste grupuri, mai tîrziu au trecut sau acceptat să colaboreze cu PDM. Ca și membrii ONG-urilor menționate.

Alexandru Cimbriciuc (PLDM)- în martie 2016 a fost numit viceministrul Apărării, sub conducerea lui Pavel Filip (PDM). 20 mai 2015 a părăsit PLDM.

Lilian Zaporojan (PLDM)- în 2016 a fost numit (sub controlul PDM) director comercial al Combinatului de Panificație Franzeluța.

Anatol Dimitriu (PLDM)- a fost ales președinte al Raionului Ialoveni, loial PDM. Cu toate acestea, în 2018 a demisionat.

Anatol Arhire– a părăsit PL, a aderat la PLR, apoi a devenit vicepreședinte PUN (președinte, Anatol Șalaru), satelitul PDM.

Vadim Vacarciuc– a părăsit PL în favoarea PLR care a fuzionat cu PUN, satelitul PDM.

Anatolie Zagorodnîi– 21 decembrie 2015 a părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM, ulterior, a  aderat la fracțiunea PDM.

Igor Vremea– 21 decembrie 2015 a părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM, ca și Zagorodnîi, s-a regăsit în PDM.

Gheorghe Anghel (PCRM)- în 2015 a fost ales primarul orașului Ștefan Vodă. De facto, execută întru totul ordinile PDM.

Toate detaliile duc spre ipoteza că deputații respectivi încă la acea etapă colaborau cu PDM și dictau agenda.

Conceptul de  Reformă a procuraturii

3 iulie 2014, în parlament a fost acceptat conceptul de Reformă a procuraturii (legea nr.122). [7] În ea au fost trasate principalele teze și argumente care au stat la baza Legii privind procuratura. Documetul are 43 de pagini și 173 de puncte! Ideea centrală-  de a elibera procuratura de influența factorului politic.

Dintre recomandările expuse  trezesc interes următoarele puncte:

  • Se propune numirea procurorului general pentru o perioadă de 7 ani, fără posibilitatea de-a candida pentru un nou mandat. (p.16)
  • Procurorul general este numit de Președintele R.M. la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).(p.17)
  • În componența Consiliul Superior al Procurorilor intră 18 indivizi: procurorul general, președintele CSM, ministrul Justiției, 12 procurori, 3 reprezentanți ai Societății Civile (ultimii sunt salariați și desemnați de către parlament). (p.97)
  • Adunarea generală a procurorilor desemnează noul membru al Consiliului Superior al Procurorilor. (p.87)
  • Concursul de selectare a candidaților pentru funcția de procuror este desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor (p.126).
  • Infracțiunile comise de procurorul general trebuie investigate de un grup de procurori, numiți de Consiliul Superior al Procurorilor (al cărui membru este și procurorul general). (p.161)
  • Majorarea semnificativă a salariul procurorilor. (p.165)
  • Gradele militare ale procurorilor vor fi eleminate o dată cu desființarea Procuraturilor Militare. (p.117)
  • Consolidarea competențelor procuraturii în domeniul urmăririi penale și prezentării acuzațiilor în instanțele judecătorești. (p.31)

Cartelul judiciar?

Produsul acestor două grupuri de lucru a devenit Legea despre procuratură.

15 noiembrie 2014, viceministrul Justiției, Sabina Cerbu, la întrevederea cu diplomații internaționali a menționat că proiectul- Legea procuraturii a fost transmis spre avizare  Comisiei de la Veneția!

Exact ca în cele mai bune tradiții ale coloniilor africane, Ministerul a raportat în fața ambasadorilor externi.

Ambasadorii au salutat inițiativa Ministerului Justiției.  „Opinia experţilor va eficientiza munca grupului de lucru parlamentar asupra acestui proiect de lege şi va mişca înainte reforma procuraturii, care este o prioritate nu doar pentru Ministerul Justiţiei, dar şi pentru guvernare”, a spus şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. [8]

Comisia de la Veneția, cu mici modificări, a aprobat proiectul [9] Legea procuraturii (nr.3 din 25.02.2016), [10] intrată în vigoare pe 1 august 2016.

Atenție- Legea despre Procuratură a primit susținerea totală a Comisiei de la Veneția, deci, și a Occidentului. [11]

Noutatea legii constă în faptul că, anterior candidatul pentru suplinirea funcției de procuror era înaintat de speaker și confirmat de parlament. Acum însă, este promovat de Consiliul Superior al Procurorilor și confirmat de președintele R.M. (pag. 17)

Dacă anterior parlamentul putea respinge de nenumărate ori candidatura pentru suplinirea postului de procuror  general, atunci, președintele țării este în drept doar o singură dată să respingă candidatul la funcția de procuror, propus de Consiliul Superior al Procurorilor.

În cazul în care  candidatul este propus a doua oară pentru aceiași funcție, susținut  cu votul a 2/3 din membrii Consiliul Superior al Procurorilor, președintele este obligat, în decurs de 5 zile lucrătoare, să semneze decretul de numire a procurorului general.

Altfel spus, procurorul este înaintat de către … colaboratorii săi, procurori, la fel de corupți ca el. Ținînd cont de faptul că, în Consiliul Procurorilor sunt doar 12 persoane, putem afirma că procurorul general este dependent  de cei care l-au înaintat (CSP).

În fond, CSP s-a transformat într-o structură  oligarhică.  Aceasta a permis transformarea sistemului judiciar într-un  fel cartel, total independent de voința poporului, a parlamentului și președintelui. În principiu, așa și s-a produs.

Mai mult decît atît, componența actuală a CSP, din 2013, se află sub influența totală a PDM. Legea în sine  nu prevede un mecanism clar de revocare a componenței CSP, nici obligații pentru procurori- să treacă testul poligraf.

Dacă, în conceptul de Reformă a procuraturii,  Consiliul Superior al Procurorilor trebuia format din 18 indivizi, atunci,  în legea propriu-zisă cifra s-a redus la 12 (un membru era numit de parlament, altul  de președinte, al treilea de Academia de Științe a Moldovei, președintele careia, de facto, la fel este promovat de parlament).

Dacă în concept,  președintele avea 30 de zile pentru meditație, în legea propriu-zisă  s-au acordat doar 15 zile. Dacă anterior, procurorul era numit pe un termen de 5 ani, actualmente,  mandatul său  este de 7 ani- recomandare făcută de Comisia de la Veneția!

În comunicatul de presă al procuraturii, din 11 iulie 2013, este menționat că grupul  ia în considerație și posibilitatea de-a lipsi procurorul de imunitate, atunci, în lege s-a păstrat  «imunitatea pentru procuror ». (pag.34)

De fapt,  Legea de facto, permite ca PDM să mențină controlul asupra Procuraturii Generale pentru următorii 7 ani! De asemenea, destituirea Procurorului General este practic imposibilă.

Legea, în principiu, devenea funcțională numai după modificarea constituției, care prevedea că procurorul este numit de parlament.

Bumerang…

15 noiembrie 2016, cu votul a 84 deputați, parlamentul a acceptat proiectul de modificare a constituției. Aceasta s-a produs sub presiunea Vestului, a ONG-urilor și mass-mediei. Au existat opinii că președintele, ales în mod direct de către popor, trebuie să înainteze și legitimizeze candidatul pentru suplinirea fotoliului de procuror general.

Reamintesc, Igor Dodon a cîștigat alegerile prezidențiale din 13 noiembrie 2016 (52,11%). Ceremonia de inaugurare s-a produs pe 23 decembrie, la 1,5 luni de la scrutinul propriu-zis, amînarea s-a produs, inclusiv, din cauza contestațiilor depuse de liderul PAS, Maia Sandu, cu privire la victoria oponentului său.

7 decembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat candidatura lui Eduard Harujen pentru suplinirea funcției de procuror general.

8 decembrie, Președintele Nicolae Timofti, avînd înputerniciri formale, (mandatul său expirase pe 16 martie 2016), a semnat decretul pentru numirea lui Eduard Harujen- procuror general. Seara, noul procuror a depus și jurămîntul.

Timofti s-a grăbit cu numirea procurorului, pentru a-l împedica pe președintele nou ales, Igor Dodon, s-o facă. Anterior, Igor Dodon  menționase că nu va investi nici unul din cei 6 candidați la funcție, fiindcă aveau reputație dubioasă. [12]

Altfel spus, Reforma procuraturii s-a prăbușit.

În opinia noastră, UE și SUA au participat activ în acest spectacol.

Reamintesc că, dînșii au sponsorizat  și continuă să susțină financiar reformele din sectorul justiției!

Tot ei au înaintat cerințe către experți, consilieri, au fost impuse companii (pentru implementarea reformelor), și nu în ultimul rînd- soluții.

Din 2011 pînă în 2016 UE a parașutat în țară 3 consilieri europeni ce activează pe lîngă procurorul general.

5 aprilie 2011, neamțul Holger Helmbach a trecut concursul organizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Procuratura Generală.

În iulie 2013 în grupul de lucru pentru Reforma procuraturii este inclus lituanianul Virginijus Sabutis, deja consilier al procurorului.

7 iulie 2016 consilier în cadrul Procuraturii Generale, din partea UE, este numit Aivars Ostapko, avînd o exepriență de lucru de 15 ani în cadrul procuraturii din Letonia.[13]

Misiunea lui este de-a  extinde procedurile de implementare a Reformei procuraturii!

Occidentul e complice…

Apropo, ați văzut acești experți să critice public guvernarea pentru subordonarea Procuraturii Generale?

Ați auzit cumva ca Vestul să-l critice în mod activ pe Nicolae Timofti pentru numirea lui Harujen procuror?

Nu? Noi tot n-am auzit. Posibil, din considerentul că toți sunt pentru unul.

Credeți cumva că UE și SUA  n-au știut despre subordonarea Consiliul Superior al Procurorilor de către Partidului Democrat?

De ce-au permis și recomandat  atunci  că CSP să înainteze candidatul pentru funcția de procuror general?

Cum puteau să adere la grupurile de lucru ONG-urile apropiate PDM-ului?  La urma urmei, toți știam de asta!

Explicația e simplă: Vestul a participat activ în procesul de acapare a justiției moldovenești, împreună cu oamenii lor și cîțiva consilieri PD au creat propriul cartel.

Iar declarațiile ambasadorilor, depre necesitatea reformei, sunt pentru nătîngi.

Referințe:

[1] Mihai Godea a fost numit consilier principal de stat în politici de securitate//URL:  https://www.timpul.md/articol/mihai-godea-a-fost-numit-consilier-principal-de-stat-in-politici-de-securitate-87268.html

[2] Корнелиу Гурин смещен с должности генерального прокурора // URL: https://point.md/ru/novosti/politika/korneliu-gurin-smeschen-s-dolzhnosti-generaljnogo-prokurora 3 мая 2013

[3] ORDIN COMUN cu privire la constituirea Grupului de lucru pentru elaborarea proiectelor de legi in scopul r ealizilrii qi p ro m ovi rii refo rmei p ro cu ratu rii // URL:http://www.procuratura.md/file/Ordin%20comun%20GL%20reforma%20PG.PDF „11”iulie-20,13

[4]C o m u n i c a t   d e   p r e s ă. Acţiuni conjugate pentru reformarea Procuraturii//URL: http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/5340/

[5]Dispoziția Președintelui DDP/C1 №2 privind instituirea Grupului de lucru pentru definitivarea concepției de reforma a Procuraturii si elaborarea proiectelor actelor normative ce vizeaza reformarea activității Procuraturii// URL:  http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=qMBMv9yiumI%3d&tabid=204&language=ro-RO

[6] Criteriile și procedurile de selecție, numire, promovare, transfer și disciplină a procurorilor. Chisinau 2013. // URL:  http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=YIi%2be8sWMtM%3d&tabid=204&language=ro-RO

[7] Закон Nr. 122  от  03.07.2014 об утверждении Концепции реформы Прокуратуры// URL:  http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=354695&lang=2

[8] Proiectul Legii privind Procuratura, transmis Comisiei de la Veneţia  // URL:  https://trm.md/ro/social/proiectul-legii-privind-procuratura-transmis-comisiei-de-la-venetia/ 15 Noiembrie 2014

[9] Aviz pozitiv pentru Reforma Procuraturii: Comisia de la Veneţia a adoptat Avizul asupra proiectului noii Legi cu privire la Procuratură// http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/6114/ 20 martie 2015

[10] ЗАКОН Nr. 3 от  25.02.2016 о Прокуратуре// URL: http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=363882&lang=2

[11] Procuratura va fi reformată. Comisia de la Veneţia a adoptat Avizul asupra proiectului de lege// URL:  https://unimedia.info/stiri/Procuratura-va-fi-reformata.-Comisia-de-la-Venetia-a-adoptat-Avizul-asupra-proiectului-de-lege-90749.html?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=rss  20 March 2015

[12] Додон: назначение генпрокурора будет незаконным, принятым в спешке // URL:
https://ru.sputnik.md/politics/20161207/10235924/dodon-naznachenie-genprokurora-budet-nezakonnym-prinyatym-speshke.html 07.12.2016

[13] Самый большой риск реформы прокуратуры – в том, что она просто останется на бумаге, советник от ЕС// URL:  http://www.ipn.md/ru/politica/77587  06 июл 2016

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *