Despre ipocrizia unor membri ai PCRM

Deja m-am obișnuit cu un fenomen descalificant când, după fiecare comentariu sau material analitic publicat, primesc telefoane de la persoanele vizate în articolele mele.

Acești inși corupți, cu mâinile până la coate în zoi,iar la unii chiar și în sânge,de regulă, mă acuză de  lipsă de profesionalism, apoi  îmi citesc lecții de morală, după aia se justifică ore în șir prin explicații incoerente și aberante care doar confirmă acuzațiile lansate la adresa lor. Spre final, pun supărați receptorul, promițând cu furie că vor reveni la prima ocazie. Interesant este că, de cele mai dese ori se țin de cuvânt și revin,destul de obraznic, incisiv și cu ton imperativ.  Uneori, mă mai înjură și amenință într-un stil de-a dreptul banditesc.

Nu mă surprinde dacă acest lucru îl fac unii, așa ziși, politicieni de dreapta, deoarece, i-am criticat, le-am deconspirat schemele, le-am arătat esența de bișnițari politici.

E cu totul altceva când o fac unii lideri de stânga, pe care, din convingere, sincer întrucâtva i-am susținut ani la rând într-un mod cu totul dezinteresat. Am rămas surprins de faptul că aceștia au tăbărât, metaforic vorbind, cu pumnii peste mine.

Adevărată este vorba moldoveanului despre facerea de bine…

 De la PCRM bogdaprosti

Acum câteva zile, după ce am expus o serie de poziții intransigente privind adevăratul motiv al scindării PCRM (nu cel așa-zis de geopolitică) și în consecință subjugărea totală a acestui partid de către păpușar, am fost telefonat de trei deputați comuniști.

Primul dintre ei, cel care l-a ajutat pe păpușar să pună mâna pe hotelul Codru, cerea cu spumă la gură probe care ar confirma că ar fi din echipa acestuia.

Altul, care se întâlnește săptămânal cu consilierul păpușarului, Iaralov pe la Nobil și Codru, mi-a promis că „voi primi în bot”pentru criticile exprimate public.

Al treilea, apropiat lui Reidman, s-a dovedit a fi mai elegant, invocând argumente care la o primă vedere, l-ar deculpabiliza.

Apoi, au pornit sunete cu insulte, atacuri verbale de la membri de partid…

Sunete ce trădau o bună organizare și dirijare de către persoanele care anterior mă telefonase anterior.

După care, a fost intervenția directă a liderului PCRM în platoul unei emisiuni la care participam alături de A.Tulbure și R.Popa.

Niciodată nu am crezut că un ex-președinte de stat  poate coborî atât de jos.

Insultându-l pe Alexei Tulbure, atacându-l pe subsemnat, acest personaj chiar crede că a pus pe cineva la punct sau că și-a ridicat autoritatea printre susținători. Greșește amarnic. Personal, am renunțat să polemizez cu un om lipsit de discernământ și verticalitate, care, în loc să demonstreze, barem prin vorbe, dacă faptele i-ar fi o povară, independența sa si a familiei sale de Plahotniuc, a recurs la atacul la persoană. El și-a demonstrat esența sa de om mic, speriat, avid de putere și bani, viteaz cu jurnaliștii și analiștii politici, dar fricos în raport cu oligarhii din  putere. Aș vrea să-l văd pe Voronin tot atât de viteaz în raport cu monitorizatul de Interpol Plahotniuc. Sau, cel puțin, să aibă curajul să-i pronunțe numele în public. Or, când îl vede pe oligarh, milionarul comunist muțește, își pierde darul vorbirii, începe a gîngîi și tremura ca un iepure în fața șacalului.

Ce să zic?

N-am crezut că unii deputați și lideri ai PCRM pot fi atât de ipocriți.

Și atât de mârșavi. În special, față de puținii analiști din spațiul public care adesea îi sprijineau.

Cu atât mai mult, nu am așteptat o asemenea atitudine de la reprezentanții partidului pe care i-am susținut atunci când erau în opoziție. Am trecut cu vederea peste faptul că,fiind la putere, au creat destule probleme și mie, dar și multor altor cetățeni. Acum cei care le-au oferit suport primesc insulte, amenințări și etichetări în stil criminal.

În aceste condiții, mă văd nevoit să le sugerez acestor ”băieți” să se calmeze și să renunțe la presiuni, deoarece dânșii știu prea bine că nu au dreptate. Dacă insistă să aduc argumente și probe – le vor obține.

Cum zice țăranul moldovean, if you insist, sir…

În loc de epilog

Le-am sugerat celor trei deputați isteți: ”ieșiți și declarați în public ceea ce uneori susțineți pe ascuns, că păpușarul este mafiot”. Au muțit…

Le-am mai spus că ei singuri vor scoate proba la lumină la plenara CC, unde, sunt sigur, că vor vota pentru excluderea dușmanilor oligarhului.

Ce credeți că au făcut acești indivizi?

Corect. Au votat pentru excluderea lui Tkaciuc, Muntean, Petrenco din Comitetul Executiv al Partidului.

Peste câteva zile, PCRM a cerut demisia lui Recean, fiindcă acesta a prezentat documentul ce proba monitorizarea oligarhului Plahotniuc de către Interpol. Mai apoi, au cerut demisia lui Timofti, suspectat de păpușar că l-ar sprijini pe V.Filat. Timofti de fapt, este „vinovat” doar pentru faptul că l-a propus a doua oară pe Filat la funcția de premier, după ce acesta a fost demis cu votul comun Plahotniuc-Voronin.

Mai vreți argumente?  E clar că după scindare și excluderea celor trei membri ai conducerii, acest partid se duce de râpă, fiind total lipsit de idei, mesaj, echipă unită, sprijin extern, vector clar, dorință de a lupta și a învinge.

Din partid comunist, acesta s-a transformat într-un partid clasic burghez, din luptător cu oligarhii, a ajuns o slugă fidelă a acestora, din partid de opoziție –în partid de buzunar.

E cert că electoratul PCRM debusolat de asemenea prestaţie a acestui SRL politic, va migra spre partidul Regiunilor, sau mai degrabă spre PSRM, care a monopolizat segmentul Uniunii Vamale.

Pentru viitor, promit să scriu despre comuniști numai de bine.

Știți de ce…