3 ani ai guvernului Filat: între eşec şi performanţă

Zilele acestea se împlinesc 3 ani de cînd guvernul Filat a fost învestit. Caracterizat iniţial ca o expresie a “poveştii de succes“, astăzi, atît guvernul, cît şi Alianţa în întregime sunt privite cu o mare doză de scepticism de către majoritatea analiştilor politici.

Desigur, guvernul a avut unele performante, fie şi modeste. Însă, în  aprecierea activităţii acestuia,  trebuie să ţinem cont de cîteva aspecte:

1)      Criza economică mondială, care a limitat spaţiul de manevră.

2)      Blocajele pe interior, stimulate de luptele intestine şi contradicţiile ireconciliabile dintre membrii AIE. Lipsa unei agende comune a guvernului, ministrilor şi a parlamentului.

3)      Caracterul algoritmic, care a condus la politizarea excesivă a funcţiilor, sacrificîndu-se principiul meritocratic şi technocratic, dar și funcțional.

4)      Lipsa stabilităţii politice, legată de nealegerea şefului statului, concentrarea pe problemele menţinerii la putere, luptei cu opoziţia, etc.

Ultimele Barometre ale opinie publice atestă faptul, că cetăţenii recunosc doar 2 performanţe vizibile ale guvernării:

1)      Integrarea europeana.

2)      Libertatea presei şi a cuvîntului.

Această percepţie subiectivă reflectă doza sa de adevăr. Oamenii, din păcate, nu resimt efectul benefic al “reformelor”, nu văd deocamdată schimbări pozitive la nivel de sistem.

De fapt, perormanţele indiscutabile ale guvernului sunt destul de puţine şi se reduc la cîteva sfere:

1)      Apropierea – fără precedent, de UE, SUA şi România.

2)      Deblocarea finanţării externe, atragerea unor credite şi granturi generoase, care nu au mai fost pînă acum.

3)      Evitarea colapsului social-economic, care în 2009-2010 părea iminent. Oricum, suntem departe de situaţia catastrofală din Grecia, Spania, Portugalia. Din 2009 până în 2012 (primul semestru) am înregistrat o creştere economică cumulativă de 14,4%. Pentru comparaţie, în 2009 PIB era de 59.152.804 mii lei, crescând până la 76.496.460 mii lei în 2011 (în preţuri comparabile).

4)      Liberalizarea unor segmente ale sistemului social: mass–media, ONG, activităţi economice.

Dar activitatea generală a guvernului este greu de analizat. Din aceste considerente, aş prefera să ma axez succinct pe unele realizări palpabile ale unor ministere:

1.      MAIEI (PLDM) – este evident cel mai performant minister. Echipa formată din Leancă, Gherman şi Popov a reuşit  îmbunătăţirea relaţiilor cu Occidentul, România şi Ucraina, semnarea tratatului de liber schimb economic cu CSI, deblocarea asistenţei financiare externe (1,3 miliarde EUR în implementare la moment). RM este la un pas de a semna tratatul de asociere cu UE, avînd şansa obţinerii regimului liberalizat de vize. Ce -i drept, prin 2014, în preajma alegerilor parlamentare.   Marele handicap al MAIEI este relaţia cu Rusia şi CSI, care în viziunea noastră, dincolo de PR, este una glacială.  De fapt, acest minister este unica salvare sau carte de vizită agreabilă  a acestei alianţe.

2) Ministerul Afacerilor Interne (PLDM). Primii 2 miniştri au demonstrat – în viziunea noastră, performanţă egală cu zero, fiind implicaţi şi în scandaluri.  Crimele au crescut în 2010-2011 în mediu cu 30-34%, optimizarea personalului a atins profesioniştii, anchetatorii penali, ce a avut un impact nedorit.

Noul ministru Dorin Recean pare a fi mai decis şi energic. În două luni au fost distruse grupările criminale Patron şi Makena, iniţiată testarea tuturor şefilor MAI, iniţiată reorganizarea ministerului, lansate campanii gen “Nopţile albe”, reţinuţi zilnic colaboratori corupţi ai poliţiei. Cu o anumită doză de probabilitate, credem că s-a început asanarea ministerului.

3) Ministerul economiei (PDM).  În 2009, PIB a scăzut cu 7%, deficitul bugetar a atins suma de 8 mlrd lei (PCRM afirmă că 3 mlrd). Deja în 2010, am avut o creștere de 7%, în 2011 – 6%. Dar,  în 2012,  creșterea e de doar 1%. Totodată, doar în primele 4 luni ale lui 2012 au fost lichidate 1071 de firme. (http://www.basa.md/ru/economics/5590). Deci, structura creşterii economice a fost una moştenită de la PCRM, nu a fost însoţită de crearea locurilor de muncă, exporturile s-au bazat pe reexporturi.  ME, în ciuda unor anumite realizări, nu a demarat reforme structurale, nu a ieşit cu o viziune clară de reformă, fiind suspectată şi de administrare defectuoasă a întreprinderilor de stat. Deşi în perioada 2008-2012 RM a avansat 7 poziții la indicele global al competitivității și doar pe parcursul perioadei 2010-2011 alte 18 poziții în Doing Business, structura internă a acestor indicatori ne arată care sunt cele mai serioase puncte slabe. Permisele în construcții sunt una din ele, care cu o durată de aproape 300 zile  ne aruncă pe locul 164 din 183 țări.

3) Ministerul Transportuilor (PL) – are un buget enorm – peste 1 mlrd lei. Performanţa de bază este aderarea Republicii Moldova la Spaţiul Aerian Comun al Uniunii Europene (lucru ce a avut loc, oficial, doar în iunie 2012). Ca efect, prețurile călătoriilor cu avionul s-au redus în mediu cu 35%, iar numărul curselor, pe unele destinații importante s-a dublat – cum este cazul curselor spre Italia. S-au lansat constructii de drumuri proporţii Sărăteni- Soroca,  Chișinău-Hâncești, porțiunea Comrat- Ciumai, etc.  Portul de la Giurgiulești a asigurat transportul a 1 miliard tone de mărfuri în acești trei ani, pe când în perioada 2003-2009 doar 188,9 mii tone.

Totodată, la sumele pe care le-a avut acest minster, ne-am aşteptat la mai mult. În 3 ani, conform studiului Expert-Grup, RM a obţinut  peste 882 mln. dollari  granturi europene pentru modernizarea infrastructurii drumurilor. Rezultatul îl vedeţi şi singuri.

MT a tergiversat la infinit low-costul,  s-a implicat în proiecte incerte şi scandaloase privind concesionarea unor porţiuni din căile ferate, modernizarea la un preţ de 2,2 mln euro a unor locomotive, care au ieşit a doua zi din funcţiune, etc. 

4) Ministerul Protectiei sociale (PD). În ultimii trei ani, s-a reușit extinderea sistemului de ajutor social de la 30,000 la 100,000 familii beneficiare. Adică, de trei ori mai mulţi oameni au acces la ajutor social în 2012 decât în 2009. Deşi a mărit ajutorul social alocat la naşterea copilului, a resetat mecanismul acordării ajutoarelor sociale, percepţia generală a acestei structuri este una negativă.  Ministerul a propus anularea de la 1 iulie a compensatiilor nominative pentru 12 categorii sociale (e vorba de 241 mii persoane, si sume de 350 milioane lei). Motivatia este pe cît de cinică, pe atît de impertinentă. Astfel, în viziunea ministerului, familiile care au venit de 849 lei, nu au nevoie de compensaţii! Demersul a pus la pămînt zeci de mii de invalizi şi familii nevoiaşe.

5. Ministerul tehnologiilor informaţionale (PD) se poate lăuda cu introducerea paşaportelor biometrice, cu proiectul  e-guvernarea,(de fapt, acest proiect e gestionat de premier). Totuşi, unele ministere de 3 ani nu si-au renovat site-urile. În plus, MTI a tergiversat la maxim introducerea paşapoartelor şi ieftinirea acestora, a fost acuzat de implicare în campanie electorală. Adminstrarea întreprindeilor Registru şi Cadastru rămîne defectuoasă, Registru fiind şi ţinta unui atac raider.

6). Ministerul educaţiei (PLDM). Au fost majorate  salariile cu 24% la şcoli şi 55% în universităţi. Dar optimizările, în viziunea noastră, (în jur de 480 şcoli) deşi necesare, nu întotdeauna sunt contabilizate şi implementate raţional.  Ca efect, scandalurile cu implicarea ME au devenit normă. Nu înţeleg nici motivaţia introducerii „istoriei românilor”. Rămâne de văzut ce va face noul ministru.

7).  Ministerul finanţelor (PLDM).  Au schimbat recent şeful fiscului, în consecinţă, cu 15% au crescut colectările la impozite. La fel, bugetul ţării a crescut considerabil la 2 mlrd$. Promovează politici fiscale prin care încearcă scoaterea  din subteran a unor activităţi economice (conform unor estimări – 55% din PIB). Totuşi, politica bugetar-fiscală elaborată de MF a fost şi rămîne ţinta unor critici vehemente şi cauza unui randament economic discutabil.

8) Ministerul Justiţiei (PLDM). MJ a ieşit permanent cu iniţiative şi demersuri privind reformarea justiţiei. Printre performanţele ministerului pot fi considerate  concepţia privind reformarea justiţiei, distrugerea judecătoriilor economice,  eliminarea  imunităţii judecătoreşti.  A fost  reformat sistemul executorilor judecătoreşti, s-a produs  reforma avocaturii, s-a implementat Legea notariatului- În 2011 s-a atestat, dacă e să-l credem pe A.Tănase, o scădere cu 30 la sută a numărului de cereri depuse de cetăţeni la Curtea Europeană. http://www.flux.md/editii/201113/articole/11604/

Or, problema centrală aici constă în faptul că nu există sincronizare dintre diferite instituţii ale statului. Apreciez poziţia MJ referitor la legalizarea partidelor unioniste. Este o poziţie corectă, conformă constituţiei. Handicapul mare al Ministerului constă în implementarea dificilă a reformei în justiţie, chiar dacă la acest proces concurează şi factori  obiectivi.

9) Ministerul construcţiilor (PDM). Nu prea observăm un activism deosebit din partea acestui minister. Probabil, i-am putea atribui aprovizionarea cu apă, unde în ultimii doi ani au fost construite peste 1.000 km apeducte. Atît.

Sincer, nu prea înţeleg cu ce se ocupă Ministerul tineretului şi sportului, Ecologiei, Sănătăţii, etc. Ar avea şi ei performanţe, nu zic. Doar că nu le cunoaştem, deci, nu le resimţim.

Ce ne aşteaptă?

Performanţele guvernului par a fi proiectate pe viitor. Adică, azi e greu, dar maine, datorită reformelor, va fi mai bine.

Guvernanţii se laudă, că inițierea și avansarea negocierilor privind ZLSAC este unul din cele mai importante rezultate. Deja au fost definitivate textele juridice ale tuturor celor 13 capitole și obținute angajamente ferme cum ar fi taxa ”0” la importul produselor moldovenești. Potrivit estimărilor, Acordul de liber schimb economic cu UE  va impulsiona exporturile moldoveneşti cu 16%, iar PIB-ul ţării va spori cu 5,6%.

La fel, se planifică programe serioase pentru dezvoltarea infrastructurii. Astfel, programul de reabilitare al drumurilor naționale 2012-2014 va însuma 657 milioane euro pentru reabilitarea integrală a 620 km de drumuri naționale.

Europenii dau bani, deci, putem spera şi la unele rezultate. Oricum, nu sunt sigur, cum vor fi gestionaţi banii, cum vor fi gîndite proiectele. Corupţia în structurile puterii, justiţia aflată la cheremul oligarhilor, schemele de miliarde de lei, luptele intestine, demersurile populiste ale liderilor AIE, lupta cu opoziţia, relaţiile proaste cu Rusia – iată doar cîţiva factori care ar putea compromite definitiv aceste realizări fragile.

Or, eşecurile sunt vizibile şi resimţite de mulţi,  iar realizările sunt văzute şi resimţite doar de unii. Ce facem cu 80% de săraci, rămîne o întrebare la care actuala guvernare nu are un răspuns plauzibil.